duminică, 29 ianuarie 2017

Multumesc pentru lectii 2016! 2017, I am now ready!


Dupa o absenta destul de lunga am zis sa reiau scrisul si pe blog, concomitent cu variantele agenda, calendar, jurnal si orice alta forma de comunicare, la moda zilele asta. Simt ca, in aceasta perioada, ma pot exprima astfel, asa ca, sa vedem ce-o iesi.

A contat si perioada de 2 saptamani de concediu, primul dupa 4 ani de zile, un concediu asteptat, ravnit chiar, in tot acest timp in care am inceput sa fac lucruri pe care nu mi le-as fi imaginat vreodata. Am revenit in tara relaxata, odihnita (chiar daca am continuat sa fac miscare: alergare si inot) si cu energia corespunzatoare de a avea un an memorabil.

Spre deosebire de 2015, anul recent incheiat a presupus o singura deplasare in afara tarii (cu masina, la Half Iron 70.3 Budapesta), ceea ce a contat foarte mult, avand in vedere toate cele 7 continente parcurse anul anterior. Numai gandul la o alta calatorie cu avionul m-ar fi infiorat, asa ca, nu am mai avut astfel de emotii chinuitoare. Cu toate astea, a fost un an in care am muncit la fel de mult. Concentrarea a fost pe noul sport practicat - triatlonul - mai exact, inotul si bicicleta, indeletnicire care a scos la iveala alte resurse nebanuite. Tot o noutate a fost si titulatura de membra a echipei #SevenSportClub, noul club de triatlon (si cel mai tare, if you ask me), pe langa colaborarea mea continua cu Andrei Rosu (the one and only). Daca facusem deja alergari cu "El profe", de data asta Flabio Carmona a scos untul, smantana si margarina din mine prin lectiile de inot si bicicleta. Insa, i-a reusit, cred eu si dovada sta in finalizarea cursei de Half Iron Budapesta, primul pas in drumul catre IronMan, destinatia finala. Atat el, cat si Flori Buga impreuna cu Kivu, mi-au facut trecerea de la alergare la triatlon mai lina, fara accidentari, fara excese, semn ca sunt cu adevarat profesionisti. Pe un corp nelucrat toata viata, munca lor de a scoate un adult din stadiul de confort intr-un regim de lucru de doua antrenamente pe zi, inainte si dupa birou, nu a fost usoara. Le multumesc pentru rabdare, insa si le datorez rezultatele din prezent.

Tot in club, am gasit o gasca super tare, oameni care lucreaza, care au grija de familiile lor dar care au introdus in timpul lor liber si miscarea, ceea ce ii face de apreciat. Mai ales ca sunt onesti, echilibrati si sar sa te ajute oricand e nevoie, ceea ce e mare lucru. A fost un mare castig sa ii am in preajma si m-as bucura sa ii stiu sanatosi si cu vise implinite in continuare.

Munca la birou a continuat si ea, intr-un ritm normal, incepand cu 2016 intr-un alt departament. Schimbarea a avut un efect benefic asupra mea, deoarece am invatat lucruri noi intr-o echipa extraordinara si o noua locatie in care se simte o energie foarte buna. Nu sunt eu foarte sensibila la astfel de lucruri, insa, nu pot ignora ca am lucrat cu spor, cu energie si, lucru care deja ma caracterizeaza, cu implicare! Asa sunt eu, imi pasa :) Ca tot ziceam de energie, tot in 2016 m-am inscris si am fost selectata pentru doua proiecte derulate in cadrul BCR: "Ambasador BCR" si "Profesor de educatie financiara". Daca primul isi produce efecte in interiorul grupului (in primul rand), cel de-al doilea are un target nelimitat, programul livrand educatie financiara clientilor, potentialilor clienti, companiilor sau tinerilor, propunandu-si sa creasca sanatatea (finantelor) acestora. Totul a culminat pe final de an cu un training in care am livrat acest curs altor colegi din banca, ca acestia sa duca programul mai departe, in toata tara. Evident, acest curs a fost si o lectie pentru propria persoana, astfel ca un alt proiect inceput anul trecut a fost sanatatea financiara proprie. Bifat, cu aceasta ocazie!

De departe, cea mai importanta realizare a anului a fost confirmarea sprijinului primit din partea BCR si BCR Pensii pentru continuarea transformarilor in sport, ocazie cu care pornesc la drum in 2017, cu siguranta ca voi ajunge la final, o versiune superioara celei care sunt astazi. Voi face tot ce tine de mine pentru a ajunge acolo, si las aceste randuri marturie :) Nu va fi usor, dar nici nu m-am setat pentru confort. Niciodata lucrurile marete nu s-au facut din confort!

Implinirea pe care o am atunci cand imi ating obiectivele setate mult timp in urma, pentru care am muncit enorm, este incomparabila cu orice satisfactie trecatoare, obtinuta imediat. Nu ai cum sa nu continui! Nu ai cum sa te mai intorci la bucuriile marunte, de pe azi pe maine. Desigur, conteaza si ele dar valoreaza al naibii de mult atunci cand sunt obtinute pentru diversi pasi in scopul obiectivului tau maret. Genul asta de motivatie ma tine in picioare, atunci cand ies la 05.30 si minus 15 grade din casa, ca sa intru in apa rece din bazin, ori, atunci cand pe la 18.00 plec de la birou ca sa trag de fiare prin sala de sport. Fiecare e diferit, fiecare e motivat de alte lucruri si e normal sa fie asa. Nu toata lumea trebuie sa faca triatlon. Cu totii, in schimb, am putea face minuni in diferite domenii. Un lucru e cert: facand sport, minunile se implinesc mai repede!

Adriana, triatlonista :)

marți, 21 aprilie 2015

Imaginea Transilvania card in 2015 - pasaportul bisericilor fortificate

La inceputul lunii aprilie am primit si acceptat cu onoare invitatia de a reprezenta imaginea "Transilvania Card" in 2015, un pasaport pentru vizitarea bisericilor fortificate din Transilvania. Efectele schimbarilor incepute in 2013 continua sa apara in viata mea, la un nivel pe care nu mi l-as fi imaginat acum doi ani, cand incepeam sa descopar placerea alergarii. Asocierea mea cu aceasta initiativa are totusi radacini mai vechi, atunci cand inca nu descoperisem alergarea, ci doar Transilvania.

Intr-un interviu acordat prietenului Traian Cristian David Matei (sau TCDM), ii spuneam acestuia ca sunt braileanca prin nastere, bucuresteanca prin domiciliu si ardeleanca cu sufletul. De asta mi-am dat seama in 2008, atunci cand am ajuns prima oara la Cluj. Oamenii erau mult mai blanzi, atat la vorba cat si la port iar locurile prezentau un farmec aparte care mi-au adus trairi memorabile. Ulterior, am vizitat si zona Brasov & Sibi, care mi-a confirmat ca ceea ce simteam pentru centrul tarii nu era ceva trecator. Ba, mai mult, incepeam sa ma simt foarte conectata cu aceste meleaguri. Cumva, cred ca totul din mine simtea ca se creaza o legatura care cu greu se va rupe. Cand scriu aceste randuri, imi trece prin cap ca decizia de a alerga se intampla tot la Sibiu, in martie 2014, deci...e dupa cum spuneam.

Prin 2011 am avut ocazia sa vizitez zona Cincsor (in apropiere de Fagaras), ocazie cu care am aflat despre un proiect intr-un domeniu necunoscut mie pana atunci - restaurarea ansamblului istoric tipic pentru fostele sate sasesti din Transilvania: scoala, parohia evanghelica si biserica saseasca. Energia locului m-a atras inca de la inceput si am revenit in zona de fiecare data cand am avut ocazia, fiind martora transformarii proiectului de la cladiri parasite la remarcabilele case de oaspeti din prezent, deja renumite printre cei avizati. Istoria Cincsorului, a locuitorilor sai si a sasilor in general, greutatile prin care au trecut de-a lungul timpului m-au impresionat iar informatiile acumulate m-au adus din ce in ce mai aproape de satul transilvanean. Am ajuns chiar pana la a-mi imagina (si lucra) la un domiciliu in zona.

Mai tarziu, in 2013, legatura mea s-a adancit dupa cum spuneam, de data aceasta prin noul mod de viata si anume alergarea. Anul urmator, la prima editie a Bike&Like m-am inscris voluntar, pe langa multi alti colegi din banca, organizatorul fiind coleg de-al nostru. Cum in weekendul respectiv eu aveam si antrenament pentru Antarctica am inceput sa intreb pe unde as putea alerga in zona, astfel incat sa le imbin pe amandoua: antrenamentul si voluntariatul. Optiunile nu erau foarte multe iar Mihai Preda, directorul NoStress, mi-a recomandat sa alerg pe traseul bisericilor fortificate, alaturi de biciclisti. Programul era urmatorul: porneam in cursa cu o ora inaintea biciclistilor, alergam pe traseul acestora, ajungeam la finalul etapei (una din bisericile fortificate din traseu), imi puneam vesta de voluntar si ii asteptam pe biciclisti sa ajunga. Cand biciclistii se odihneau, eu deja porneam in etapa urmatoare si iata cum editia a numarat aprox 300 de biciclisti + 1 alergatoare :)

Interesul pentru Transilvania, inedita alergare de la Bike&Like plus rezultatele vietii mele de sportiv amator  (dar extrem) mi-au adus provocarea de a reprezenta imaginea oficiala a Transilvania Card in 2015, actiune desfasurata de asociatia Descopera sufletul Transilvaniei si Bisericile fortificate sasesti. Mai mult, momentul sadeste semintele a ceea ce va avea loc in 8-9 august: o noua editie Bike&Like + prima din Run&Like, la care am fost invitata sa ma alatur.

Steve Jobs spunea ca intotdeauna facem conexiuni uitandu-ne in trecut si rezultatele de astazi confirma cuvintele sale. Nu-mi ramane decat sa continui actiunile incepute si sa fac cele mai bune alegeri astazi pentru a avea grija de rezultatele de maine.

Declar deschis sezonul de miscare!










joi, 26 martie 2015

Martie 2015 - Doi ani de cand mi-am schimbat viata

18 martie 2013...
...am retrait aceasta zi de nenumarate ori, pentru a identifica ce am facut diferit atunci, ce m-a determinat sa iau decizia care avea sa-mi schimbe cursul vietii pentru totdeauna.

Ziua incepuse de parca venea sfarsitul lumii. De altfel, asta era si contextul in care ma invarteam de multa vreme. Eram in plina derulare a conferintei de vanzari organizate de banca la Sibiu, dupa ce saptamani la rand am pregatit infrastructura, invitatii, programul si materialele pe care urma sa le prezentam. 130 de persoane din toata tara erau prezente in locatia aleasa de noi, reprezentand cei mai buni oameni din echipa de vanzari directe dar si conducerea bancii. Un eveniment anual, asteptat de multa lume, evident!

Ca la fiecare astfel de eveniment, exista o presiune exercitata pe faptul ca totul trebuie sa decurga fara cusur. Dar, ca orice organizator, treci peste o serie de provocari, atunci cand apar tot soiul de evenimente neprevazute. Stiam ca avem un invitat, pe numele sau, Andrei Rosu, care urma sa inchida conferinta cu povestea sa de succes, insa nu apucasem sa aflu mai multe detalii. Cu acestea in cap, ziua a inceput si continuat conform programului, printre emotiile celor mai performanti agenti, diplome si trofee. Inaintea discursului, eram atat de obosita si incarcata de toata energia acelei zile incat am cedat, asezandu-ma pe un scaun, golindu-mi mintea si asteptand sa vad ce urmeaza.

Pe durata filmului de prezentare si al discursului sau, Andrei Rosu emana energie, claritate, perspectiva, toate declansand in mine sentimente ciudate. Era ceva intre disconfort si necesitate de schimbare. Disconfort pentru toate lucrurile pe care nu le-am facut pana atunci, pentru toate clipele irosite pe nimicuri si dorinta ca viata mea sa se schimbe. Atunci, in acele momente, am luat decizia: incepand de azi, voi alerga!

Nu am spus nimanui asta, nu am bravat foarte mult pe tema. Dar, fara sa sa realizez, facusem ce era mai greu - luasem decizia de a actiona diferit. Habar nu aveam ce presupune alergarea, nici nu am insistat foarte mult sa aflu. Toate erau detalii pe care aveam sa le aflu mai tarziu.

In data de 19 martie seara am ajuns acasa in Bucuresti cu gandul ca a doua zi aveam sa fac prima alergare. Ma simteam extrem de responsabilizata si mi-am programat activitatile luand in calcul ca dimineata aveam sa alerg. Asadar, am inceput chiar intr-o luni, in data de 20 martie 2013. Mai tarziu, aveam sa aflu alte doua repere importante pentru aceasta zi:
- ziua echinoctiului de primavara, un moment prielnic pentru a inchide socoteli si a incepe proiecte noi
- ziua internationala a fericirii, declarata asa de catre Organizatia Natiunilor Unite si sarbatorita prima data chiar in anul respectiv.

Ce context minunat pentru a-ti schimba viata! Asta  o vad acum cand rememorez actiunile din acea perioada. Imi aduc aminte de ceea ce spunea Steve Jobs in celebrul discurs de la Stanford in 2005: "You can always connect the dots looking backwards" (Intotdeauna faci conexiuni uitandu-te in trecut). Mai departe, totul a venit natural, dupa prima alergare au urmat si altele, apoi primul concurs, apoi primul maraton si dupa aceea, intrebarea: ce alte resurse mai am in mine despre care nu stiu inca? Dupa asta, a aparut ca idee, s-a concretizat intr-un plan si a devenit realitate Antarctica...

Acum, la o distanta de doi ani de acel moment, viata mea a capatat un alt sens, alte experiente si noi perspective. Proiectul 777 este in plina desfasurare, cu alte continente bifate deja in alergare si altele care asteapta cuminti la rand. Am alaturi de mine colaboratori care rezoneaza cu acest proiect si considera ca merita sustinut si ii voi mentiona cu recunostinta:
- BCR Banca pentru Locuinte (care doresc sa impulsioneze comunitatea pentru a fi schimbarea pe care o doresc in jur, dand ca exemplu angajatii proprii)
- Nostress Triathlon (clubul din care fac parte si care administreaza toate concursurile la care eu particip)
- Isostar (de fiecare data implicati in sustinerea miscarii si a sportului, sprijinind sportivii profesionisti si amatori printr-o nutritie si hidratare adecvata)
- Sport Guru (pregatiti sa fie alaturi de cei care isi doresc performante)
- Superfit (prin Serban Damian, specialist in nutritie sportiva)

In continuare, ma bazez pe colaborarea mea cu:
- Andrei Rosu, cel care a declansat o nebunie frumoasa in mine si care a fost alaturi de fiecare data cand i-am cerut sfatul,
- medicul sportiv Vasile Oseanu si sotia sa, care au grija sa plec de fiecare data pregatita la competitii, reparand in termen scurt si foarte scurt eventualele urme lasate de stres si oboseala.
- Ionut Olo, cel care ma primeste in sedintele de masaj Yumeiho pentru recuperari
- Dan Luca - coach personal care imi clarifica obiectivele de fiecare data cand tind sa se incurce, putandu-ma directiona catre o solutie la care nu m-as fi gandit
- Flabio Carmona - cel care va pune bazele viitoarei IronMan-iste si care se cruceste de fiecare data cand ii spun deadline-ul pentru fiecare noua nebunie

O nebunie extraordinara pana acum! Da' stati sa vedeti ce urmeaza! :)






marți, 17 martie 2015

Pe 28 martie alerg la Crosul Padurii

Printre concursurile de alergare din afara tarii, planuite anul acesta ca parte a proiectului 777, mi-am rezervat timp si pentru cursele interne, asta pentru a adauga valoare antrenamentelor. Dupa Semimaraton Gerar, al doilea eveniment din Romania la care voi fi prezenta este Crosul Padurii, pe 28 martie, in Parcul Tineretului din Bucuresti, eveniment organizat de Asociatia ViitorPlus si Telekom!

2015 este cel de-al saptelea an in care are loc cursa (cifra deja cu noroc pentru mine), de data aceasta cu o proba noua, si anume 15km. Pe scurt: inscrierile se pot face la una din urmatoarele:
- 500 si 1000 m (probele pentru copii 4-7 ani / 8-13 ani)
- 5 si 10 km (cross)
- 15km 

"Alearga si zambeste" este deviza editiei din acest an si reprezinta sinteza a ceea ce am obtinut inca de la prima mea iesire la alergat, acum doi ani. De atunci, am vazut schimbarile atat in ceea ce ma priveste dar si in toti ceilalti alergatori, indiferent de continentul pe care locuiesc. Am realizat ca in alergare nu conteaza culoarea pielii, veniturile, functia, vechimea in munca sau in kilometri, cand vine vorba de zambete si sentimentul de implinire pe care ti-l aduce. Efectul este acelasi, cu totii suntem mai fericiti, cu totii avem povestile noastre pline de sens ca urmare a deciziei de a alerga. 

Componenta educationala a evenimentului se extinde in mod implicit si in sfera implicarii in proiectul "Padurea Copiilor", actiunea prin care se doreste dezvoltarea comunitatilor din sudul tarii in sensul impaduririi cat mai multor suprafete. Ca efect, acestea nu vor mai cadea prada intemperiilor din fiecare anotimp, fie inuntatii, fie viscol.

Daca ati pus pe lista de inceput de an sa atrageti abundenta in viata voastra si inca nu ati gasit metodele prin care sa incepeti actiunea, va invit sa facem primii pasi impreuna in ...alergare si implicare sociala pe 28 martie, la Crosul Padurii. La ce sa va asteptati? Voie buna, energie pozitiva, perspective noi! Garantez efectul!

Daca sunteti deja adepti ai alergarii, veniti cu familia si prietenii pentru a face un party de zile mari si a le arata acestora de ce am ales alergarea.

Senzational! Mai sunt doar trei zile in care se mai pot face inscrieri asadar, intrati aici
http://crosulpadurii.ro/inscriere/formular-de-inscriere/

Alergi, zambesti si sadesti. Martie. Pe 28!


duminică, 18 ianuarie 2015

Reduceri - Sales - Rebajas la Sportguru

Ce face o corporatista in luna ianuarie? Da iama prin magazine pentru reduceri, evident. Cand corporatista mai si alearga, mai are si rate de platit iar bugetul permite cheltuieli limitate, necesitatile sunt prioritizate, clar.

Profitand de reclamele anuntate prin newslettere si pe facebook, m-am indreptat in aceasta saptamana catre Sportguru, pentru a-mi cumpara papuci de alergare la preturi reduse. Odata ce am ajuns in magazin, am inceput cu un test de masurare a pronatiei, efectuat gratis in magazin, astfel incat sa stiu ce modele mi se potrivesc. Apoi, am trecut la incercari multiple, in functie de model, culori, masuri disponibile. Intr-un final, m-am oprit la un model de trail, Brooks Cascadia9, la un pret foarte bun fata de cel initial. Mai sunt reduceri interesante si la alte produse din gama, asadar, e un moment bun de investit in papuci pentru a pregati noul sezon de alergare.

Ca tot a inceput sa iasa soarele pe afara, m-am gandit ca e numai bun momentul pentru a achizitiona si ceva produse de compresie de primavara - vara - toamna - iarna blanda :) In Antarctica am alergat cu o pereche de pantaloni Skins termo, ceea mi-a facut foarte bine. Cum pantalonii erau de imprumut, mi-am promis ca imi voi lua si eu cu prima ocazie, ceea ce s-a intamplat chiar la aceasta vizita in magazin. Le voi testa in zilele viitoare, dar, sunt convinsa ca ne potrivim.

Veni - vidi - vinci si in aceasta saptamana, acum, sunt pregatita pentru ce ma asteapta!


luni, 12 ianuarie 2015

Cum imbunatatesc rezultatele in alergare?

Aceasta e intrebarea. A mea, pentru mine, la inceput de an. Mai ales ca urmeaza inca 13 competitii din seria 777 (7 maratoane, 7 ultra, pe toate cele 7 continente), prin urmare o foarte incarcata perioada de evenimente.

Daca la primii pasi in parc nu imi trecea prin cap vreo tehnica de alergare ci cum sa termin tura de 3 km din Tineretului fara sa ma opresc, acum incep sa ma gandesc la adaugarea unor elemente de finete (necunoscute mie) cum ar fi, absorbtia VO2max, intervale distincte de antrenament si cursa, masurat pulsul pentru a ma situa in intervalul potrivit de antrenament. Recunosc, toate mi se pareau un pic "prea mult" pentru nivelul meu de incepator amator. Timpul trece, kilometrii se aduna, satisfactiile incep sa apara si, odata cu asta, si nevoia de a evolua. De aici, fireasca intrebare

Cum imbunatatesc rezultatele in alergare?

Din categoria "How to ...(improve my running)" iata ce spun primele articole de pe google:
http://www.runnersworld.com/running-tips/three-simple-ways-to-improve-running-efficiency 
http://www.wikihow.com/Increase-Your-Running-Stamina
 http://www.theguardian.com/lifeandstyle/2014/jul/19/how-improve-run-five-quick-fixes

Desi citisem si inainte despre asta, nu am practicat constient tehnicile de masurare a capacitatii aerobe sau anaerobe. In plus, nu am un ceas (altul decat doua degete lipite de jugulara) care sa-mi masoare pulsul iar astfel sa stiu in ce zona ma aflu. Inca de anul trecut am aflat despre existenta unui test care iti ofera indicatori specifici si am decis sa il fac si eu. Asa am ajuns la Superfit, clinica oferind acum, pe langa consultanta in nutritie si antrenament (de care stiam) si un laborator pentru testarea performantelor sportive. Buuun, asa!

Cu o mare curiozitate m-am prezentat la intalnirea cu doctorul Serban Damian, avand cu mine echipamentul de alergare pregatit. Ce a iesit, explica materialul atasat, mult mai bine decat as putea face eu.

Analiza imi arata clar unde ma situez in momentul de fata, care este pragul de viteza in care as putea alerga pentru o distanta foarte lunga, cand anume se produce trecerea de la consumul de grasime la cel de carbohidrati si ce anume trebuie sa imbunatatesc in antrenamentele viitoare.

Dupa ce am terminat testarea, nu mica a fost mirarea sa-l intalnesc pe urmatorul "pacient" la testare si anume, Marius Ionescu, cunoscutul maratonist participant la campionatele mondiale. Clar, profesionistii isi incep anul in forta. Sunt curioasa ce VO2max are :)

Adriana, the running machine :)